CE ar putea limita accesul țărilor care nu respectă normele statului de drept la fonduri UE

Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de opțiuni privind colectarea și cheltuirea fondurilor comunitare, în contextul noii situații politice, care include ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Dacă Europa vrea să facă față noilor provocări, banii trebuie să vină de undeva. Fie vom cheltui mai puțin, fie vom identifica noi surse de venituri. Dar, oricum am face, fiecare euro investit din bugetul UE trebuie să genereze valoare și să aibă un impact pozitiv asupra vieții zilnice a cetățenilor”, a explicat, potrivit site-ului CE, Günther Oettinger, comisarul european pentru Buget și Resurse umane.

În contextul ieșirii Marii Britanii din UE, contribuțiile celorlalte 27 de state membre vor trebui reconfigurate. Și „va trebui să economisim bani, deoarece nu va fi posibil să acoperim în totalitate golul lăsat”, a argumentat Oettinger.

Printre variantele luate în considerare se numără și transferul de la nivel național la nivel comunitar a unor taxe. Spre exemplu, impozitele impuse companiilor mari, taxele pe tranzacții financiare, taxele pe valoare adăugată ori accizele pe carburanți ar putea trece de la nivel național la nivel comunitar ori ar putea fi împărțite între autoritățile naționale și cele europene.

Accesul statelor membre la finanțare europdeană ar putea fi condiționat de respectarea principiilor statului de drept

„Susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în elaborarea și implementarea politicilor este esențială. Există noi sugestii în dezbaterea publică în sensul asocierii accesului la fonduri bugetare UE cu situația statului de drept în țările membre. Respectarea principiilor statului de drept este importantă pentru cetățenii europeni, dar și pentru inițiativele de afaceri, pentru inovații și investiții, care se vor dezvolta cel mai mult acolo unde cadrul instituțional și legal aderă în totalitate la valorile comune ale Uniunii. Prin urmare, există o relație clară între normele statului de drept și implementarea eficientă a investițiilor private și publice susținute prin bugetul UE”, se arată în „Proiectul de reflecție privind viitorul finanțelor UE”, prezentat miercuri de Comisia Europeană.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, s-a pronunțat împotriva condiționării accesului la fonduri UE de respectarea principiilor statului de drept, dar Germania, Franța, Italia și Suedia fac presiuni în acest sens. „Declarația președintelui Franței, Emmanuel Macron, că Uniunea Europeană nu este supermarket este cea mai elocventă expresie în acest sens. Înțeleg în totalitate ideea președintelui Franței, nu poți avea abordare selectivă, nu poți spune «dați-ne bani, dar nu vrem să auzim nimic altceva despre reglementările europene»”, a explicat, potrivit Reuters, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele CE.

Un proiect propus recent de Germania arăta că statele Uniunii Europene care nu respectă standardele comunitare privind statul de drept ar putea pierde accesul la finanțare UE. Potrivit unui proiect de propunere obținut de agenția Reuters și de site-ul Politico.eu pe 30 mai, accesul unui stat la fonduri de coeziune ar putea fi blocat în cazul în care situația respectării normelor statului de drept este criticată de Comisia Europeană. „Trebuie analizat dacă primirea fondurilor UE de coeziune ar putea fi condiționată de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept”, precizează proiectul de propunere. Ungaria și Polonia, beneficiari ai fondurilor de coeziune, au fost criticate frecvent de Comisia Europeană pentru încălcări ale principiilor fundamentale ale statului de drept.

La rândul lor, România și Bulgaria sunt monitorizate de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

La acea vreme, comisarul UE pentru Buget și Resurse Umane, Günther Oettinger, a confirmat ideea, explicând că ar putea fi impuse și condiții privind politicile economice. Günther Oettinger a declarat că, începând din anul 2020, accesul statelor europene la fonduri de coeziune ar putea fi condiționat de respectarea principiilor statului de drept și recomandărilor economice.

Günther Oettinger a afirmat că analizează posibilitatea „schimbării condițiilor” sau „intensificării condiționalității” în bugetul pentru perioada 2021-2027, pe care îl va propune anul acesta sau în 2018.

În Consiliul UE, „nu este convinsă toată lumea de sensul economic al tuturor programelor pe care le finanțăm prin sistemul fondurilor de coeziune”. „Multe proiecte sunt foarte sensibile și au o valoare evidențiată clar, dar altele își pierd rapid sensul”, a argumentat Günther Oettinger, explicând că este necesară impunerea unui control mai eficient privind modul în care țările membre și regiunile utilizează fondurile UE. Oettinger a precizat că o primă posibilitate ar fi utilizarea recomandărilor specifice adresate de Comisia Europeană țărilor membre – raportul anual care indică modalități de îmbunătățire a politicilor economice – ca „model” ori „document cu caracter obligatoriu”. Spre exemplu, a continuat Oettinger, dacă recomandările arată că o țară are „o infrastructură digitală foarte slabă”, „va trebui să acceseze mai multe fonduri” pentru optimizarea acestui domeniu. Anticipând criticile, Günther Oettinger a argumentat că sistemul recomandărilor este „democratic”, deoarece indicațiile sunt publicate de Comisia Europeană după adoptarea de către reprezentanții statelor membre în Consiliul UE. „Acest lucru poate justifica o posibilă condiționalitate”, a explicat el.